Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la Uniunea Europeană în perioada 2028-2034. Această situație este cauzată de o nouă propunere bugetară care prevede un total de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025. Suma respectivă este cu 8% mai mică decât cea propusă inițial de Comisia Europeană, ceea ce pune presiune pe resursele disponibile pentru statele membre.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cele mai afectate de noile ajustări propuse. Victor Negrescu a semnalat că pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această schimbare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile oferite fermierilor din statele membre, afectând competitivitatea agricultorilor români pe piața europeană, care au nevoie de condiții echitabile și de un buget protejat pentru dezvoltarea rurală.
Reduceri semnificative sunt vizate și în domeniile sănătății, educației și digitalizării. Bugetul pentru programul Erasmus+ ar putea fi cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut de Comisia Europeană, iar finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie și agricultură ar putea scădea cu aproape 3 miliarde de euro. În paralel, fondurile destinate digitalizării și inteligenței artificiale ar urma să scadă cu peste 7 miliarde de euro, reprezentând o diminuare de 13% față de propunerea inițială.
Protecția civilă și securitatea sunt, de asemenea, sub semnul reducerilor bugetare majore. Victor Negrescu a indicat faptul că fondurile pentru protecție civilă și urgențe sanitare ar putea fi reduse cu aproximativ 35%, în timp ce resursele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea scădea cu circa 55%. Europarlamentarul a menționat că lipsesc alocările dedicate pentru un hub de securitate la Marea Neagră și pentru locuințe accesibile, elemente esențiale pentru stabilitatea regională.
Impactul asupra infrastructurii și investițiilor publice este unul critic pentru economia națională. Victor Negrescu a subliniat că 6 din 10 investiții publice din România au fost realizate cu fonduri europene de la integrare până în prezent. Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale, ceea ce poate duce la o scădere a fondurilor pentru drumuri, școli și spitale. De asemenea, noile termene de utilizare a banilor ar putea pune presiune pe proiectele mari de infrastructură.
Negocierile privind bugetul european sunt de o importanță strategică pentru stabilitatea financiară a statelor membre. Liderii europeni urmează să discute această nouă propunere în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul final al acestor discuții este de a ajunge la un acord politic până la sfârșitul anului curent, decizia finală influențând direcția investițiilor europene pentru următorii șapte ani.
