Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat marți că Europa trebuie să își consolideze suveranitatea tehnologică și să investească masiv în securitate cibernetică, inteligență artificială și protecția infrastructurilor critice. Mesajul a fost transmis în cadrul Bucharest Cybersecurity Conference 2026 (BCC2026), un eveniment care subliniază amenințările actuale asupra sistemelor informatice, economiei și serviciilor publice. Conform europarlamentarului, atacurile cibernetice reprezintă o provocare directă pentru stabilitatea democrației și securitatea societăților europene.
Analiza datelor furnizate de ENISA relevă o vulnerabilitate majoră a sectorului public, administrația fiind vizată în 32% dintre incidentele cibernetice analizate în cel mai recent raport. Mai mult, 73% dintre organizațiile care au fost ținte ale acestor atacuri au fost clasificate drept esențiale sau importante, conform directivei NIS2. Victor Negrescu a avertizat că un atac cibernetic nu este doar o problemă informatică, ci poate paraliza spitale, instituții publice sau companii, afectând direct cetățenii.
În contextul actual, europarlamentarul a subliniat că amenințările cibernetice, dezinformarea și atacurile hibride sunt instrumente utilizate pentru destabilizarea societăților. El a insistat că Europa nu își poate permite să rămână dependentă digital și vulnerabilă strategic, dar a precizat că suveranitatea nu înseamnă izolare. În schimb, Europa trebuie să aibă capacitatea de a dezvolta propriile tehnologii și de a coopera cu partenerii internaționali dintr-o poziție de forță, protejându-și infrastructura.
Legislația europeană, precum NIS2, DORA sau Actul privind Reziliența Cibernetică, trebuie să producă rezultate practice, nu doar să creeze obligații administrative suplimentare. Victor Negrescu a punctat faptul că Europa nu devine mai sigură prin simpla adoptare a reglementărilor, ci prin funcționarea lor efectivă. Companiile au nevoie de claritate și de eliminarea birocrației inutile, în timp ce instituțiile publice și specialiștii au nevoie de expertiză, resurse și instrumente pentru intervenții rapide.
Pentru viitor, securitatea cibernetică trebuie să fie o prioritate în cadrul negocierilor pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Victor Negrescu a propus creșterea finanțării pentru protecția infrastructurii critice și pentru Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), care are sediul la București. El a încurajat autoritățile române să facă lobby activ la Bruxelles pentru a asigura alocarea unor fonduri europene consistente în acest domeniu esențial.
România are oportunitatea de a deveni un hub european pentru securitate cibernetică și inteligență artificială, profitând de prezența ECCC și a proiectului AI Factory. Victor Negrescu a menționat că inteligența artificială este un instrument cu dublă utilizare: poate ajuta la detectarea rapidă a amenințărilor, dar poate face atacurile cibernetice mai sofisticate și mai greu de identificat. Succesul acestui proces depinde de resursele financiare și de capacitatea de coordonare a noilor structuri de digitalizare.
