Sari la conținut
Live ANCOM organizează evenimente de informare la Iași despre implementarea Regulamentului DSA
Reporter Digital Reporter Digital
275 actualizări
azi
Europa

Wopke Hoekstra: Sub 10% din veniturile ETS ajung la decarbonizarea directă a industriei europene

Comisarul european pentru climă critică modul în care statele membre utilizează fondurile provenite din comercializarea certificatelor de emisii.

Wopke Hoekstra: Sub 10% din veniturile ETS ajung la decarbonizarea directă a industriei europene
"A large industrial sugar factory featuring multiple structures including smokestacks, a tall chimney emitting dark smoke, and various machinery." by Nilesh Shiragave is marked with CC0 1.0. To view the terms, visit https://creativecommons.org/publicdomain/zero/1.0/. · licență

Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, zero emisii nete și creștere curată, a declarat că mai puțin de 10% din veniturile sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care revin statelor membre sunt direcționate către decarbonizarea directă a industriei. Afirmația a fost făcută în cadrul reuniunii anuale a conducerilor instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană, desfășurată la Paris la 13 octombrie, subliniind necesitatea unei noi direcții de finanțare.

Conform datelor prezentate, statele membre primesc aproximativ 80% din totalul veniturilor generate de sistemul ETS. Din această componentă națională, doar o fracțiune minimă este folosită pentru modernizarea proceselor industriale. Wopke Hoekstra a argumentat că industria, care suportă costurile mari ale prețului carbonului și ale transformării, ar trebui să primească o parte semnificativ mai mare din aceste resurse pentru a acoperi investițiile necesare reducerii emisiilor.

Analiza cifrelor pentru anul 2024 relevă dimensiunea fluxurilor financiare din cadrul sistemului. Licitațiile ETS au generat 38,8 miliarde de euro, dintre care 24,4 miliarde au revenit direct statelor membre. Din această sumă, 21,2 miliarde euro erau supuse obligației de a finanța acțiuni climatice și energetice, în timp ce restul de 3,2 miliarde euro au fost raportate ca sprijin pentru industriile mari consumatoare de electricitate.

Deși există o critică privind direcționarea către industrie, directiva ETS impune statelor să utilizeze veniturile pentru un spectru larg de obiective climatice. Statele pot aloca banii pentru energie regenerabilă, modernizarea rețelelor electrice, eficiență energetică, transport curat sau adaptare la schimbările climatice. Proiecte precum renovarea clădirilor în Lituania sau infrastructura pentru biciclete în Slovenia sunt exemple de utilizări care nu vizează direct decarbonizarea proceselor industriale.

Comisia europeană urmărește ca viitoarea arhitectură a sistemului ETS să trimită resurse mai importante către investițiile industriale din Europa. Această strategie include legarea alocărilor gratuite de investițiile efective în decarbonizare. Obiectivul este ca sistemul să transforme costul emisiilor într-un mecanism de finanțare pentru tehnologii precum hidrogenul, captarea carbonului sau producția cu emisii reduse, asigurând în același timp competitivitatea companiilor europene.

Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) funcționează prin obligarea instalațiilor poluante de a deține certificate pentru emisiile produse. De la începutul anului 2013 până la sfârșitul anului 2025, licitațiile acestor certificate au generat peste 258 de miliarde de euro. Aceste fonduri sunt esențiale pentru tranziția climatică, fiind distribuite între statele membre și fonduri specializate precum Fondul pentru inovare sau Fondul pentru modernizare.

Surse

Sursa: Economistul

Actualizări conexe