Președintele Zelenski a promulgat luni noua lege care vizează extinderea posibilităților de utilizare a limbilor minorităților naționale din Ucraina în cadrul procesului educațional și al comunicării în instituțiile de învățământ. Textul legislativ prevede că aceste limbi, care sunt și limbi oficiale ale Uniunii Europene, pot fi utilizate și de popoarele autohtone din Ucraina. Decizia vine după ce Parlamentul ucrainean a votat proiectul cu 266 de deputați, obținând astfel un suport mai mare decât majoritatea necesară pentru adoptare.
Această măsură legislativă răspunde unei dintre principalele cerințe formulate de Budapesta, care a condiționat avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE de respectarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia. Această regiune din vestul țării este caracterizată prin prezența unei populații numeroase de vorbitori de limba maghiară. Ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Anita Orban, a subliniat anterior, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg, faptul că această lege reprezintă o condiție necesară pentru continuarea procesului de negociere.
Prim-ministrul ungar Peter Magyar a salutat adoptarea textului, considerând că acesta reprezintă un semnal bun pentru restabilirea încrederii între cele două țări. Deși a menționat că mai sunt multe aspecte de abordat pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale, acesta a considerat că liderii au făcut primii pași către o soluționare a situației. În același timp, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a descris decizia ca fiind un pas decisiv și esențial pentru ca Ucraina să avanseze cu reformele solicitate.
Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha, a indicat că această nouă lege ar putea permite Uniunii Europene să ofere marți, la Luxemburg, undă verde oficială pentru două noi grupuri de negociere. Aceste grupuri vizează atât Ucraina, cât și Moldova. Comisarul Marta Kos a adăugat că, în ciuda atacurilor neîncetate ale Rusiei împotriva civililor, Uniunea este hotărâtă să avanseze împreună cu Ucraina pentru a pregăti viitorul acesteia în cadrul comunității europene.
Contextul politică a fost marcat de tensiuni după 2017, când o lege care impunea limba ucraineană ca limbă principală de predare în învățământul secundar a dus la blocarea discuțiilor de aderare de către guvernul lui Viktor Orban. Deși Ungaria a ridicat veto-ul în iunie, sub conducerea lui Peter Magyar, Kievul a fost în continuare acuzat că nu își respectă pe deplin angajamentele față de comunitatea maghiară, motiv pentru care această nouă promulgare este considerată un punct de cotitură.
Procesul de integrare europeană al Ucrainei are loc într-un context geopolitic extrem de complex și instabil. Pe lângă presiunea militară exercitată de Rusia, factori precum alegerile din SUA și condițiile climatice dure ale iernii sunt identificate ca obstacole majore pentru stabilitatea țării. Aceste elemente externe complică eforturile de reformă necesare pentru îndelinirea standardelor de aderare la Uniunea Europeană.
