Argentina și Ucraina sunt țările cu cele mai mari datorii restante către Fondul Monetar Internațional, conform datelor oficiale ale instituției financiare disponibile la începutul lunii octombrie 2026. Un clasament realizat de Visualcapitalist.com evidențiază volumul creditelor exprimate în dolari americani și raportul acestora față de PIB-ul estimat pentru anul curent. Argentina conduce lista cu un sold de 56,8 miliarde de dolari, o sumă care depășește totalul datoriilor următoarelor șase state din clasament.
Datoria masivă a Argentinei reprezintă 8,2% din PIB-ul său estimat și reflectă o istorie lungă a împrumuturilor de urgență. În 2018, țara a obținut un acord record de 57 de miliarde de dolari în contextul unei crize valutare, urmat de un alt program în 2022. Cel mai recent acord, aprobat în aprilie 2025, a asigurat finanțări de 20 de miliarde de dolari, inclusiv o tranșă imediată de 12 miliarde de dolari, pentru stabilizarea economiei și refacerea rezervelor.
Ucraina ocupă locul al doilea în clasament, având un credit restant de 14,4 miliarde de dolari, fiind urmată de Pakistan cu 10,8 miliarde de dolari. Egiptul și Ecuador urmează în listă cu sume de 10,6 miliarde, respectiv 9,4 miliarde de dolari. Pentru Ucraina, aceste împrumuturi sunt direct legate de costurile extraordinare generate de invazia rusă din 2022, care a afectat infrastructura și a pus o presiune imensă pe finanțele publice naționale.
În februarie 2026, Ucraina a obținut un nou program de finanțare de 8,1 miliarde de dolari, parte a unui pachet de sprijin internațional de 136,5 miliarde de dolari. Acești fonduri sunt destinați menținerii stabilității financiare și punerii bazelor pentru reconstrucție. Pe similar, Pakistanul se confruntă cu dificultăți legate de colectarea impozitelor și penuria de valută, primind în mai 2026 o finanțare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari prin revizuirea programului său.
Pentru a gestiona riscurile crescute, Comitetele executive ale Băncii Mondiale și FMI au aprobat reforme pentru evaluarea sustenabilității datoriei țărilor cu venituri scăzute. Aceste modificări, care vor deveni operaționale în semestrul al doilea din 2027, vor include teste de stres și o analiză mai profundă a riscurilor climatice. Scopul este de a îmbunătăți transparența datelor și de a evalua mai precis capacitatea țărilor de a contracta noi datorii fără a compromite rambursarea celor existente.
Instituțiile financiare internaționale utilizează acest cadru de evaluare pentru a monitoriza capacitatea de îndatorare a statelor în condiții de volatilitate economică. Prin implementarea unor instrumente de analiză mai riguroase, Banca Mondială și FMI urmăresc să prevină crizele de solvabilitate care pot apărea în economiile vulnerabile. Această revizuire reprezintă prima modificare majoră a cadrului de evaluare din anul 2017, adaptând procedurile la un mediu global mai complex.
