Nivelul defrișărilor la nivel global a înregistrat o scădere de 15% față de anul 2024, conform unui studiu realizat de colectivul Forest Declaration Assessment. Anul trecut, s-au pierdut definitiv 7 milioane de hectare de pădure pe întreaga planetă, o cifră care indică o evoluție mai puțin alarmantă decât în perioada precedentă. Raportul, care reunește experți, grupuri de ONG-uri și oameni de știință, a fost prezentat prin intermediul publicației Le Figaro.
Erin Matson, expertă la Climate Focus și coautoare a raportului, a descris rezultatele ca fiind încurajatoare, subliniind că progresul este posibil în acest context. Totuși, ea a avertizat că anul 2025 reprezintă o excepție și nu o nouă traiectorie stabilă pentru protecția mediului. Această prudență este justificată de faptul că exploatarea materiilor prime agricole sau minerale continuă să fie principala cauză a degradării și distrugerii pădurilor la nivel mondial.
Îmbunătățirea relativă a situației este atribuită limitării extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian, reflectând o stare generală mai favorabilă în America Latină. Președintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, a susținut protejarea pădurilor, însă viitorul rămâne incert din cauza contextului politic. Flavio Bolsonaro este favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale programate pe 25 octombrie, ceea ce ar putea schimba direcția politicii de mediu.
În contrast cu America Latină, situația din bazinul Congo s-a deteriorat semnificativ, defrișările ajungând la 2,4 milioane de hectare. Această cifră este, pentru prima dată, comparabilă cu nivelurile din America Latină, fapt pe care Sam Nguiffo, fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, îl numește un dezastru. În Africa Centrală, interesele economice legate de cherestea sau conversia terenurilor pentru industria agricolă și minieră au prioritate în fața conservării ecosistemelor.
Autorii studiului subliniază că lumea încă se abate de la traiectoria necesară pentru a elimina defrișările până în 2030, un angajament asumat de peste 140 de lideri la conferința COP26 de la Glasgow. Pentru a respecta acest obiectiv, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ 1 milion de hectare în fiecare an. În prezent, tendința actuală este departe de acest ritm necesar, iar fenomenul meteorologic El Niño ar putea intensifica riscurile de secetă și incendii în pădurile tropicale.
Efectele fenomenului El Niño sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendii uriașe ard de săptămâni întregi, conform observațiilor experților. Această instabilitate climatică face ca o reducere suplimentară a defrișărilor în acest an să fie considerată puțin probabilă de către cercetători. Pe lângă riscurile meteo, noii lideri din Columbia sau Peru reprezintă alte motive de îngrijorare pentru menținerea progreselor recente în protecția pădurilor.
