Economia Chinei a înregistrat o creștere de 4,5% în perioada iulie-septembrie 2026, depășind prognozele analiștilor care anticipau o evoluție de 4,4%. Această performanță, raportată comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, marchează o accelerare față de trimestrul al doilea, când creșterea fusese de doar 4,3%. În primele nouă luni ale anului, indicatorul de creștere economică a ajuns la 4,6%, menținând țara pe traiectoria necesară pentru a atinge obiectivul oficial de 4,5-5% stabilit pentru întregul an.
Principalul motor care a propulsat aceste cifre rămâne comerțul exterior, susținut de cererea globală pentru tehnologia de inteligență artificială. În luna septembrie, exporturile au cunoscut o creștere masivă de 36,3% față de aceeași lună a anului precedent, calculată în dolari. Acest boom este alimentat de investițiile masive în infrastructură AI, care au generat o cerere intensă pentru semiconductori, echipamente de procesare a datelor și alte produse tehnologice de înaltă precizie, consolidând astfel sectorul manufacturier.
În ciuda succesului exporturilor, economia chineză prezintă semne clare de fragmentare, funcționând la două viteze diferite. În timp ce producția industrială a crescut cu 5,5% în septembrie, indicatorii interni indică o slăbiciune persistentă. Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,1% în septembrie, iar investițiile în active fixe au înregistrat o scădere de 7,2% în primele nouă luni ale anului. Această discrepanță subliniază dificultatea de a transforma succesul comercial într-o redresare a consumului intern.
Sectorul imobiliar continuă să fie un punct critic de vulnerabilitate pentru a doua economie a lumii. Investițiile dezvoltatorilor imobiliari s-au redus cu 20,6% în perioada ianuarie-septembrie, agravând criza care afectează averea gospodăriilor. Această situație determină populația să economisească mai mult și să limiteze cheltuielile, reducând încrederea consumatorilor. De asemenea, excedentul comercial a ajuns la aproximativ 938 de miliarde de dolari în primele nouă luni, ceea ce ar putea duce Beijingul să depășească recordul de 1.200 de miliarde de dolari din anul trecut.
Tensiunile comerciale cu partenerii externi, în special cu Uniunea Europeană, cresc odată cu volumul exporturilor chinezești. Bruxellesul analizează noi măsuri de protecție pentru a contracara concurența produselor cu prețuri reduse, deși în octombrie s-a ajuns la un acord privind limitarea importurilor de automobile hibride chinezești. Oficialii chinezi, precum Mao Shengyong, director adjunct al Biroului Național de Statistică, avertizează că cererea internă este insuficientă și că bazele unei redresări durabile trebuie consolidate pentru a depăși problemele structurale.
Evoluția economică a Chinei reflectă o dependență extremă de piețele externe pentru a compensa slăbiciunea consumului propriu. În contextul global, această strategie de exporturi masive generează frecvent reacții de protecționism din partea economiilor dezvoltate. Deși sectorul tehnologic oferă un impuls temporar prin boomul inteligenței artificiale, stabilitatea pe termen lung depinde de capacitatea Beijingului de a stimula piața internă și de a gestiona criza imobiliară profundă.
