Exporturile Chinei au înregistrat o creștere masivă de 36,3% în luna septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, conform datelor publicate miercuri, 14 octombrie, de autoritățile vamale chineze. Această evoluție reprezintă cel mai rapid ritm de creștere de la luna februarie și a depășit previziunile experților. În același interval, și importurile au cunoscut un avans de 31%, deși acestea au crescut mai puțin decât fluxul de mărfuri trimise în afara țării.
Performanța comercială a Beijingului se reflectă în excedentul de 133,5 miliarde de dolari înregistrat doar în septembrie, față de 119,1 miliarde de dolari în august. Dacă analizăm perioada ianuarie-septembrie, excedentul cumulat a atins suma de 938 de miliarde de dolari. Dacă această tendire ascendentă este menținută, China ar putea depăși recordul de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari stabilit în anul 2025, consolidând poziția sa pe piețele globale.
Motorul principal al acestei expansiuni este reprezentat de produsele tehnologice, în special semiconductorii, a căror valoare a crescut cu 108,1% în primele nouă luni ale anului față de 2025. De asemenea, exporturile de echipamente pentru procesarea automată a datelor și componentele aferente au avansat cu 54,6%. Un alt sector dominant este industria auto, care a înregistrat o creștere de 54,3% a exporturilor, fiind susținută de cererea internațională pentru automobile electrice și hibride.
Această ascensiune provoacă îngrijorări majore în Uniunea Europeană, unde deficitul comercial față de China depășește 1,1 miliarde de dolari pe zi. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a discutat cu omologul său chinez, Wang Wentao, pentru a aborda dezechilibrele. În urma acestor discuții, s-a ajuns la un acord comercial interimar prin care importurile de automobile hibride chinezești în UE vor fi reduse la jumătate în următorii ani.
Competitivitatea produselor chinezești este influențată și de deprecierea yuanului în raport cu dolarul, factor care face mărfurile mai ieftine pentru cumpărătorii externi. Totuși, autoritățile de la Beijing resping ideea că urmăresc devalorizarea monedei pentru avantaje comerciale, susținând că succesul este rezultatul competitivității industriei naționale. Economistul Max Zenglein subliniază că o eventuală încetinire a investițiilor mondiale în inteligența artificială ar putea afecta exporturile chinezești mai mult decât restricțiile comerciale.
Economia Chinei traversează o perioadă de transformare, încercând să compenseze un consum intern slab și problemele din sectorul imobiliar prin performanța exporturilor. Guvernul de la Beijing și-a stabilit pentru anul 2026 o țintă de creștere economică între 4,5% și 5%. Totuși, Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a Chinei la 4,5%, avertizând că succesul comercial nu poate acoperi integral slăbiciunile economiei interne.
