Fondul Monetar Internațional a lansat un apel urgent către economiile avansate și alte state pentru implementarea unor măsuri de consolidare fiscală. Instituția solicită reducerea cheltuielilor guvernamentale, diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice pentru a evita complicații economice majore. Rodrigo Valdes, directorul departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, a subliniat că amânarea acestor ajustări va face procesul mult mai dificil în anii următori.
Situația financiară globală este marcată de creșterea randamentelor obligațiunilor suverane, ceea ce amplifică presiunile fiscale actuale. Rodrigo Valdes a avertizat că media datoriei publice este pe cale să atingă pragul de 100% din PIB, un nivel record de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această evoluție reduce semnificativ marja de manevră disponibilă statelor pentru a amâna deciziile dificile, într-un context în care condițiile economice s-au schimbat radical.
Rezultatele fiscale obținute de state în acest an sunt mai slabe decât se anticipa anterior, conform declarațiilor făcute de Rodrigo Valdes pentru Reuters. În prezent, majoritatea țărilor preferă creșterea cheltuielilor în detrimentul adoptării măsurilor de austeritate necesare. FMI avertizează că amânarea ajustărilor fiscale va duce la creșterea poverii dobânzilor și la o vulnerabilitate fiscală sporită, ceea ce va restrânge opțiunile de politică economică ale guvernelor în viitor.
Costul finanțării guvernamentale urmează să crească semnificativ, estimându-se că până în 2031 acesta va ajunge la 3,7%, de la 2,3% în 2021. În SUA, plățile pentru dobânzi sunt prognozate să atingă 5,3% din PIB, o creștere față de nivelul de 2,8% din perioada de dinaintea pandemiei de Covid. În țările cu venituri mici, plățile pentru dobânzi absorb deja peste 15% din veniturile fiscale, depășind media de 9% înregistrată între anii 2011 și 2019.
Presiunile inflaționiste și prețurile ridicate ale energiei forțează băncile centrale să mențină dobânzile la niveluri înalte pentru o perioadă mai lungă. Acest scenariu limitează capacitatea guvernelor de a reacționa în cazul unei recesiuni, în condițiile cererii crescute pentru apărare și securitate energetică. FMI estimează că costul fiscal al măsurilor de protecție a populației se ridică la aproximativ o jumătate de procent din PIB-ul mondial, contribuind la creșterea prețurilor globale.
Evoluția economică a României este influențată de aceste tendințe globale, fiind una dintre puținele țări europene care ar putea înregistra o contracție a PIB-ului anul acesta. Conform ultimelor date, economia României ar putea scădea cu 0,5%, într-un context în care FMI a revizuit în jos și prognozele privind inflația și deficitul de cont curent. Această situație reflectă dificultățile de adaptare la noile condiții de costuri ridicate ale energiei și de consolidare fiscală.
