Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional a încheiat, pe 14 septembrie 2026, procesul de revizuire a regulilor de proiectare a programelor de împrumut și a condiționalității acestora. Decizia vine în urma unor eșecuri repetate ale programelor instituției cu sediul la Washington, care au fost criticate de economiști de-a lungul deceniilor. Revizuirea vizează rezultatele programelor din perioada 2018-2024, finanțate atât din resursele generale ale Fondului (GRA), cât și din fondul destinat țărilor cu venituri mici (PRGT).
Noua strategie vizează o concentrare a condițiilor asupra unui număr mai mic de reforme structurale, dar cu un impact economic mult mai semnificativ. Conform analizei, deși Fondul a răspuns rapid la șocurile succesive, restabilirea echilibrului extern pe termen mediu a rămas o provocare pentru statele cu vulnerabilități profunde sau cu reforme insuficiente. Consiliul Executiv a susținut recomandări care cer ajustări bugetare bazate pe creșterea veniturilor și reducerea cheltuieltelii, alături de o evaluare mai riguroasă a riscurilor și a finanțării disponibile.
Un punct de conflict major rămâne momentul în care statul împrumutat trebuie să își reducă deficitul bugetar. FMI încurajează o ajustare bugetară efectuată cât mai devreme și susținută în timp, considerând că aceasta crește șansele de succes ale programelor. Totuși, această abordare este contestată de organizația Oxfam International. Nabil Abdo, consilier principal de politici la Oxfam International, a avertizat că ajustarea concentrată la începutul programului impune reduceri mari de cheltuieli, care sunt plătite de cetățenii obișnuiți.
Oxfam International a subliniat că avertismentele societății civile au fost ignorate, în ciuda îngrijorărilor exprimate de unii membri ai Consiliului Executiv. Organizația a calculat că ținta anuală mediană de reducere a deficitului cerută de FMI a crescut de la 0,21% din PIB în perioada 2012-2017 la 0,85% din PIB pentru perioada 2018-2025. De asemenea, Rețeaua Europeană privind Datoria și Dezvoltarea a semnat o scrisoare deschisă prin care cerea ca Consiliul Executiv să respingă revenirea la ajustarea bugetară concentrată la începutul programelor.
În ceea ce privește situația țărilor cu venituri reduse, FMI și Banca Mondială au aprobat modificări ale cadrului de analiză a sustenabilității datoriei (LIC-DSF). Acest nou cadru va analiza mai amplu datoria internă și riscurile legate de schimbările climatice, urmând să fie aplicat din a doua jumătate a anului 2027. Allison Holland, director adjunct la Departamentul African al FMI, a indicat că aproximativ 47% dintre țările cu venituri reduse se află deja în dificultate cu datoria sau au un risc ridicat de a ajunge în această situație.
România nu are în prezent un program de împrumut cu FMI, însă Fondul evaluează economia țării prin consultările anuale de tip Articolul IV. În concluziile din noiembrie 2025, experții FMI au menționat că aplicarea completă a reformelor fiscale și adoptarea unor măsuri suplimentare de ajustare începând cu anul 2027 sunt esențiale pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB. Dacă România ar solicita finanțare în viitor, noile reguli aprobate în septembrie 2026, care impun condiții mai puține și ajustări timpurii, ar putea fi aplicate.
