Patru dintre cele mai importante bănci centrale din lume au luat decizii de politică monetară în doar nouă zile, optând pentru o direcție de înăsprire a costului banilor. Federal Reserve (Fed) din SUA a majorat dobânda de referință pentru prima dată din 2023, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a urcat ratele pentru a doua oară în acest an. Bank of Japan a dus costul banilor la cel mai ridicat nivel din 1995, iar Bank of England a menținut dobânda neschimbată, deși trei membri au votat pentru majorare.
Factorul principal care guvernează aceste decizii este șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu. Guvernatorul Bank of Japan, Kazuo Ueda, a identificat un al doilea element de presiune: cheltuielile ridicate cu inteligența artificială. Această combinație de factori geopolitici și tehnologici a generat o reacție imediată pe piețele financiare, manifestată prin randamente mai mari ale titlurilor de stat, un dolar mai puternic și o corecție a valorilor acțiunilor.
În SUA, Comitetul Federal pentru Operațiuni de Piață Deschisă (FOMC) a majorat unanim, cu 12 voturi la 0, intervalul țintă al dobânzii cu 25 de puncte de bază, la 3,75%-4%. Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că inflația este prea ridicată și că noile angajări și investițiile de capital indică o economie în consolidare. Warsh a explicat că această mișcare reprezintă eliminarea unei „doze de acomodare”, refuzând însă să ofere indicații privind pașii viitori.
Datele macroeconomice din America au susținut necesitatea majorării, evidențiind o piață a muncii solidă cu 162.000 de locuri de muncă create în august. Totodată, prețurile energiei au crescut semnificativ, indicele PPI arătând o creștere de 4,2% a prețurilor finale de energie, iar motorina a atins un record de 6 dolari pe galon. Inflația de bază a accelerat cu 0,3% lunar, rămânând la 2,4% pe termen anual.
BCE a aplicat o majorare de 25 de puncte de bază pentru toate cele trei dobânzi de referință, de la facilitatea de depozit la 2,50% până la facilitatea de creditare marginală de 2,90%. Președintele BCE, Christine Lagarde, a menționat că riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus. În Marea Britanie, inflația a urcat la 3,1% în august, iar prețurile la petrolul Brent și gazul natural pe piața angro au crescut drastic față de iulie.
Această perioadă de volatilitate extremă reflectă o schimbare de paradigmă în politica monetară globală, trecând de la discuții despre reducerea ratelor la temerea unui nou ciclu de înăsprire. Tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un motor principal pentru fluctuațiile prețurilor la energie, influențând direct deciziile marilor instituții financiare internaționale și stabilitatea economică globală pe termen lung.
