Laura Codruța Kövesi, în pragul încheierii mandatului său de șapte ani, a avertizat că Parchetul European (EPPO) se confruntă cu riscuri serioase de subminare. Într-un interviu acordat pentru Politico, ea a subliniat că instituția riscă să fie „ucisă încet” din cauza presiunilor bugetare și a inerției birocratice. Kövesi a exprimat îngrijorarea sa că activitatea de combatere a fraudelor împotriva bugetului Uniunii Europene poate fi sabotată prin mecanisme administrative și politice.
Unul dintre principalele probleme identificate de Kövesi este subfinanțarea cronică a instituției. Deși pe hârtie ar fi necesari 230 de procurori europeni delegați, fondurile actuale permit existența doar a 180 de astfel de specialiști. În plus, bugetul disponibil acoperă doar o treime din costurile necesare pentru serviciul de securitate al EPPO. Această lipsă de resurse afectează direct capacitatea de a răspunde la creșterea criminalității organizate care vizează fondurile europene.
Problemele sunt accentuate de întârzierile legislative și de complicațiile birocratice care blochează evoluția parchetului. Revizuirea regulamentului EPPO este amânată încă din anul 2021, ceea ce creează un vid de reglementare. Kövesi a menționat că discuțiile nesfârșite despre arhitectura antifraudă și implementarea unui registru comun de intrare îngreunează activitatea, în condițiile în care fraudele asupra bugetelor naționale și a celei europene sunt în continuă creștere.
Kövesi a semnalat și tentative de intimidare din partea unor actori politici, menționând situația din Grecia și Polonia. În Polonia, de exemplu, deși s-a convenit asupra necesității a 24 de procurori europeni delegați, în prezent există doar 15. În Grecia, au existat atacuri la adresa credibilității instituției în contextul reînnoirii procurorilor delegați. Fosta șefă a DNA a vorbit despre politicieni care susțin justiția până când investigațiile ating cercurile lor de influență.
Independența instituției este pusă la încercare și de conflictul de competențe în cazul unor figuri politice de înalt profil. Kövesi a explicat că, atunci când EPPO deschide o anchetă, la nivel național pot apărea cazuri cu același obiect, iar procurorii generali pot decide că EPPO nu este competent. Ea a respins argumentul conform căruia cooperarea cu EPPO ar afecta suveranitatea națională, susținând că organizațiile criminale nu mai sunt limitate de granițe naționale.
Parchetul European funcționează în cadrul unui sistem juridic complex, având misiunea de a proteja interesurile financiare ale Uniunii Europene prin investigarea fraudelor de tip VAT sau a utilizării necorespunzite a fondurilor structurale. Această instituție este esențială pentru menținerea integrității bugetului comun, însă eficiența sa depinde direct de cooperarea statelor membre și de stabilitatea cadrelor legislative europene în fața presiunilor politice locale.
